Şireturile late

Most people are other people. Their thoughts are someone else’s opinions, their lives a mimicry, their passions a quotation.

Oscar Wilde

Mi-am propus să scriu puţin despre ceea ce pare să fie cel mai ‘cool’ accesoriu a generaţiei mele. Aţi văzut puştii care poartă şireturi late şi cât mai colorate puse la ’skateri’ sau la baskeţi, nu?

Deviez puţin: Acum 2 ani aproape nimeni nu se dădea cu placa, nimeni nu purta Osiris & co. iar acum e marfă să mergi “pi centru” cu placa (în mână). Azi văd din ce în ce mai multă lume care nici măcar nu a văzut o placă în viaţa lor, dar au “skateri” cu şireturi colorate.

Mă opresc aici deoarece încep să mă enervez că-mi pierd timpul cu aşa un subiect.

Deviaţii

Primele 2 deviaţii:

scribu.deviantART.com

După vreo 3 ani de când m-am mutat în casa asta şi de vreo 5 ani de când am descoperit net-ul, mă văd cu reţea trasă la calculatorul meu. Nu mai scriu nimic, mă duc să mă culc.

Vedeţi vreo diferenţă?

Kumm

Venind miercurea asta de la şcoală, văd un afiş colorat cald pe care scria “KUMM live, Club ‘60 vineri, ora 9pm”. Am mai auzit de formaţia aceasta dar nu am ascultat nicio melodie de la ei. Ştiam că era ceva alternative. Oricum eram foarte curios.

Au cântat în total vreo 2 ore şi jumătate (cu vreo 3 bis-uri :D ), numai în limba engleză. În a doua parte au făcut un solo de saxofon şi unul de tobe care pur şi simplu m-au dat gata. La ultimele melodii toată lumea era în picioare. Foarte mişto concertul, foarte degajaţi membrii trupei, foarte originală formaţia (bestiale scratch-urile de la chitară! )

Mergeţi pe site-ul trupei - merită văzut.

Mini-bloguri

Stăteam şi mă uitam pe un feed-reader mai special care se cheamă messenger, iar posturile se numesc status-uri. Deşi sunt destul de scurte şi volatile, unele sunt foarte interesante, într-un fel sau altul. Poţi afla cam ce se întâmplă în viaţa unei persoane numai din status-urile sale.

Citiţi acest articol şi întrebaţi-vă dacă merităm să intrăm în UE sau nu. Via zoso şi clitemnestra.

Dusc

Dusc

…şi prima poză cu un apus. :)

Sete…de exprimare

Ce tare e spotul de la Coca-Cola, ăla cu “prima chitară, primul garaj, primul concert [...] prima Coca-Cola (evident) nu se uită niciodată”. Că dacă ai visat vreodată să-ţi faci o trupă e clar că bei Cola. [Not!]

Cel mai genial mi se pare însă sloganul: Sete[Coca-Cola]de viaţă. Foarte psihologică plasarea sticlei după “sete”.

Stau şi mă întreb de când a devenit imaginea unei băuturi răcoritoare mai importantă decât gustul pe care o are. A, probabil de când a apărut o altă băutură răcăritoare cu aproape acelaşi gust. Campania publicitară a Pepsi din ultimii câţiva ani, cu tot soiul de vedete pop (în prezent cu Christina Aguilera care e afumată) e un kitch de toată jena.

Foarte reuşite însă sunt spot-urile cu “Don’t worry, there’s no sugar”. :)