Mr. Shirky: Here I think the lesson is, there is no such thing as information overload. Or rather, we’ve been in information overload since 1500. Which is roughly the year there was more written material to be read than a human being could read in a lifetime.

What we’re dealing with now is filter failure.

Dacă vreţi să înţelegeţi despre ce e vorba, urmăriţi The Corporation: un documentar foarte bine realizat, care a primit 26 de premii, până la ora actuală.

Trivia

• Cântecelul “Happy Birthday” este supus legii de Copyright; trebuie să plăteşti o taxă de 10.000$ pentru a avea voie să-l incluzi într-un film.
• Băutura Fanta a fost creată în Germania nazistă ca un înlocuitor al băuturii Coca-Cola, dar tot ca marcă înregistrată a corporaţiei Coca-Cola.

Citeşte în continuare…

• iPhone-ul blochează complet software-ul liber. Programatorii trebuie să plătească o taxă companiei Apple, care devine singura autoritate asupra ceea ce poate şi ce nu poate fi pe telefoanele tuturor.
• iPhone-ul permite şi sprijină tehnologii Digital Restrictions Management (DRM)
• iPhone-ul îţi expune poziţia curentă şi furnizează moduri prin care alţii te pot urmări, fără cunoştinţa ta.
• iPhone-ul nu va reda formate fără patente şi DRM, cum sunt Ogg Vorbis sau Theora.
• iPhone-ul nu este singura opţiune. Există alternative mai bune la orizont ce îţi respectă libertatea, nu te spionează, redau formate media libere şi te lasă să rulezi software liber — cum este FreeRunner.

Citeşte articolul complet de la Free Software Foundation. (via)

Rândurile de mai sus sunt valabile pentru toate produsele Apple, ceea ce face din această companie un tiran mai mare decât însuşi Microsoft.

Cum la ora actuală Happy Fish nu are decât notificări prin mail, i-am făcut un flux. (Se pot exclude emisiunile care nu vă interesează)

Ar fi frumos dacă cei ce se ocupă de site-ul Happy Fish să includă această funcţionalitate în viitor.

Când un om gândeşte pentru restul grupului, se cheamă manipulare. Când un grup de oameni gândeşte pentru restul oamenilor, se cheamă democraţie.

Eugen Neacşu

Un webcomic românesc, cu poantele tot în română (majoritatea). Merită urmărit.
(via Teo)

The Story of Stuff este un film ce explică atât de bine cum funcţionează societatea de consum încât oricine îl poate înţelege, chiar dacă nu ştie engleză.

Puncte de interes:

Cele mai mari economii sunt la ora actuală controlate de corporaţii (51%) şi nu de guverne (49%).

În cazul americanilor, 99% din ceea ce cumpără nu mai este folosit în 6 luni.

Valoarea noastră este determinată de cât de mult consumăm. Această atitudine se manifestă în principal prin modă - haine, gadget-uri etc.

(via picsel)

Acum câteva ore am dat de Top 10 TEDtalks. Toate sunt grozave, mai ales cel de pe locul 1. În unul dintre aceste clipuri, Sir Ken Robinson vorbeşte despre educaţie şi despre impactul său negativ asupra creativităţii copiilor.

Puncte de interes, traduse şi sintetizate: (Dacă vreţi să verificaţi acurateţea, nu aveţi decât să vă uitaţi la clip)

La o oră de desen, profesoara întreabă pe o fetiţă:
—Ce desenezi?
—Îl desenez pe Dumnezeu.
—Dar nimeni nu ştie cum arată Dumnezeu.
—Vor afla acuşi.

Peste tot în lume există aceeaşi ierarhie a obiectelor de studiu: locul de frunte este ocupat de matematică & co., artele fiind întotdeauna la coadă.

Sistemul academic este construit după imaginea academicienilor, care pun accent doar pe intelect, şi a apărut ca o nevoie a societăţii industriale a secolului al XIX-lea.