Citind articolul despre telefoane mobile de pe Wikipedia, am dat de un pasaj în care se spunea că toate convorbirile cetăţenilor Uniunii Europene sunt înregistrate. Această afirmaţie avea ca referinţă un document în care se spunea aşa:

Nowadays, every citizen is recorded into approximately 500 files, any individual circulating in a major city is filmed dozens of times per day, by public or private entities, and communications of every mobile telephone user are recorded.

Traducere:

În zilele noastre, fiecare cetăţean este înregistrat în aproximativ 500 de fişiere, orice individ care circulă într-un oraş important fiind filmat de zeci de ori pe zi, de către entităţi publice sau private, iar convorbirile de pe fiecare telefon mobil sunt înregistrate.

Introducere

Pe vremea web-ului 1.0, exista o singură metodă de a fi la curent cu ce se întâmplă pe un site (în afară de a-l accesa periodic): abonarea la newsletter-ul site-ului. Acesta, însă, lipsea de multe ori. Acum, majoritatea site-urilor pun la dispoziţia vizitatorilor un feed (sau flux), prin care sunt anunţaţi când apare conţinut nou.

Asemănări şi deosebiri între feed-uri şi newsletter-e

Ambele un scop asemănător: acela de a ţine vizitatorii la curent cu ce se întâmplă pe un site. În ambele cazuri, anunţurile sunt trimise periodic utilizatorilor care s-au înscris la serviciul respectiv. Newsletter-ele sunt trimise de obicei doar prin e-mail, pe când fluxurile pot fi citite atât într-un citititor de feed-uri, cât şi primite prin e-mail. (Vezi, ca exemplu, SendMeRSS)
Citeşte în continuare…

O serie de link-uri, fără absolut nicio legătură între ele:

• Cristi a scris o serie de articole despre misteriosul număr Ф şi omniprezenţa sa.
• Câini comunitari este un blog cu un singur scop: eliminarea acestei probleme. Atenţie: e un câmp de luptă acolo (via Xul)
• WP-Compress-HTML Este un plugin pentru Wordpress care elimină spaţiile din pagini, aducând un plus de viteză la încărcare. L-am instalat şi pe acest blog şi are un efect vizibil.

Printre multe fotografii pe care le-am făcut în cele aproximativ 3 zile, cât am stat în Praga, am şi câteva făcute noaptea. M-am chinuit destul la ele, pentru că nu aveam trepied. Enjoy.

(Ţine mouse-ul deasupra imaginilor ca să vezi câteva informaţii despre fiecare)

Citeşte în continuare…

Acum o săptămână, televiziunea online HappyFish s-a lansat oficial. Printre emisiunile noi se află şi Bombo TV. Cam în acelaşi timp a apărut şi Tevelu.

Întrebarea acum este dacă HappyFish a preluat emisiunea de la Tevelu sau invers, pentru că fiecare îşi pune logo-ul la sfârşitul clipurilor.

Ieri am fost în proaspăt inauguratul Shopping City Suceava, după care am vizitat veşnicul Bazar, care se află la o staţie de autobuz distanţă.

Comparând cele două amplasamente comerciale, am putut observa următoarele diferenţe: Micii din bazar sunt înlocuiţi în mall cu KFC, manelele şi colindele lui Fuego cu melodii de discotecă, betonul găurit cu gresia lucioasă şi aleile înghesuite cu spaţii largi. Desigur că şi preţurile au fost “actualizate”.

În rest, nimic deosebit: aceleaşi produse ca în restul centrelor comerciale din oraş. Se poate spune că Shopping City e un bazar vestic, mai civilizat, iar Bazar-ul e un mall balcanic, în stil românesc. Depinde de fiecare ce preferinţe are în privinţa ambalajului, deoarece conţinutul e acelaşi, în esenţă.

Dacă pornim de la premisa că toţi oamenii cred în ceva, atunci ar însemna că găsirea crezului personal e o etapă obligatorie în dezvoltarea individului.

Majoritatea oamenilor (sau cel puţin aşa spun statisticile) cred într-o divinitate atotputernică, numind-o Dumnezeu, Alah, Ceauşescu etc. şi sunt convinşi că religia lor e cea adevărată.

Alţii, poate la fel de numeroşi, dar necuprinşi în statistici, cred în bani, după principiul că banul înseamnă, în esenţă, valoare. Aşadar, toată viaţa lor gravitează în jurul acestuia.

În sfârşit, unii cred în numere, în dovezi empirice, declarându-se atei şi proslăvind raţiunea. Preoţii acestei credinţe nu sunt alţii decât oamenii de ştiinţă.

Desigur, ar mai fi şi alte chestii în care mai cred oamenii, dar, la un moment dat, oricare dintre aceştia ar putea suferi o mare deziluzie: Dumnezeu, chiar dacă există, s-ar putea să nu prea-i pese de noi; banii nu înseamnă neapărat valoare; ştiinţa nu e decât o religie ascunsă în spatele raţiunii. Astfel, pot ajunge nihilişti.

În loc de concluzie, o melodie foarte… conformistă:

(The Blanks - Charles in Charge)

Eram ferice, liric, leneş, prost,
Bătut de-o veselie fără rost:
Semn rău mi-am zis şi-am izbucnit în râs

Leonid Dimov - Dialog (fragment)

Mă gândeam să fac o analiză despre nemurirea sufletului (meu şi a altora), dar apoi am ajuns la concluzia că pur şi simplu mă identific uneori cu aceste versuri.

Apropo, Dimov scrie poezie foarte faină.

Sunt un mare fan al sitcom-ului South Park, deşi actualul sezon 12 m-a cam dezamăgit; mai puţin ultimul episod intitulat “Canada On Strike!”.

E destul de reuşit, atât prin ideea ca o ţară care nu e băgată în seamă să intre în grevă, cât mai ales pentru concluzia foarte mişto despre facerea banilor pe net. A, să nu uităm şi de melodia “What, What In the Butt”, interpretată de Butters. :))

E timpul pentru încă un rând de râsete pe seama internauţilor pierduţi în ciber-spaţiul numit Google:

Logici fără cusur

cum sa fac bani gratis - Nimic nu e gratis, nici măcar banii.

mass de scris la status - Orice mass poate fi scris la status (şi e recomandat).

ce tasta tastezi - Orice tastă pe care o vei tasta va fi tastată, dacă o tastezi ferm şi hotărât.

Citeşte în continuare…