Mr. Shirky: Here I think the lesson is, there is no such thing as information overload. Or rather, we’ve been in information overload since 1500. Which is roughly the year there was more written material to be read than a human being could read in a lifetime.

What we’re dealing with now is filter failure.

Câteodată ai ocazia să dai peste nişte oameni care pur şi simplu te uimesc prin modul lor de a gândi; te fac să te întrebi dacă merită să te agiţi pentru ceea ce te agiţi. Un astfel de om pare să fie inventatorul Justin Capră:

Am fost invitat să rămân în Italia, America, Germania, Canada… Credeţi că umblă pe undeva câinii cu covrigi în coadă? Ne uităm la salariile din Occident. Păi cel mai bine plătit om pentru munca depusă e în România…

Am avut naivitatea, mi-am închipuit că învăţând voi fi mai liber şi mai fericit. Doamne, ce deziluzie am avut atunci când mi-am dat seama că prin învăţătură ne mărim aria întrebărilor, ne mărim exponenţial aria de necunoaştere. Şi, în fond, ce să cunoaştem, de vreme ce definiţiile nu ne apropie de esenţe, de vreme ce adevăr egal subiectiv?

Justin Capră: inventator, măturător, filozof şi pustnic.

Nu vroiam să-ţi zic asta în faţă, fiindcă aveam impresia că va fi prea complicat şi că ar putea dura prea mult. Vorba aia, am fost împreună de multă vreme, aproape 5 ani de acum. Da, ştiu, ştiu. Te cunosc foarte bine; panoul tău de control, procedurile de instalare, chiar şi momentele în care te înfurii şi mă iei cu ecranul albastru; ce pot să spun, până la urmă ai ajuns să-mi fii dragă.

Citiţi restul scrisorii aici (engleză).

Apropo de asta, acum 8 zile (pe 10 iunie adică) mi-am instalat Ubuntu, după o tentativă eşuată. De data asta însă, am reuşit să-l îmblânzesc.

Câte ceva despre… este o colecţie de cărţulii, realizate sub formă de ghid pentru începători la diferite subiecte culturale, cum ar fi postmodernismul, teoria haosului sau semiotica. O parte din ele prezintă diverse personalităţi culturale, cum ar fi Buddha, Jung sau Nietzche.

Informaţiile sunt scrise într-un stil condensat, dar aerisit, fiind înconjurate de ilustraţii adesea comice. Această serie poate fi considerată un bun punct de plecare în înţelegerea diferitelor faţete a culturii umane din ce în ce mai complexe.

Fără să-mi dau seama, am ajuns să am în bibliotecă 11 din cele 19 cărţi valabile.

Pentru a spori alura de cultură a acestui blog, vă semnalez un blog de literatură înfiinţat de curând, ce aparţine unui grup de tineri din Suceava.

Mai au încă de pus la punct mici detalii, dar să vedem dacă se pot impune în mediul online, unde atât oportunităţile de afirmare, cât şi concurenţa sunt mai mari.

PS: Una din membrii acestui grup este colegă de clasă cu mine.

Când faci ceva la nivel profesional trebuie să ai anumite reguli, ca să nu te lase clientul cu buza umflată. Aşadar, vă invit să citiţi

• 10 chestii pe care să nu le faci ca webdesigner şi
• 7 chestii pe care să nu le faci ca fotograf.

Ar mai trebui şi câteva chestii pe care să nu le faci ca blogger profesionist şi gata.

Ţi s-a întâmplat vreodată să dai de un articol care te dă pe spate prin ideile pe care le propune? Ai găsit vreun blog care pur şi simplu nu te lasă să te duci la culcare? Mi s-a întâmplat de câteva ori, de obicei cu bloguri “din afară”. Cel mai recent exemplu e un site despre cum să faci bani (nu neapărat pe internet), scris de cineva care la 25 de ani deja e aranjat.

Articolul care m-a dat pe spate, cum spuneam, se numeşte Slave Pays $1,517,433 for Freedom in 2007. Citindu-l, mi-am amintit de un alt articol, pe acelaşi subiect. Dacă mai mulţi oameni avizaţi spun, în esenţă, acelaşi lucru, trebuie să fie ceva adevărat, nu?

De curând am citit un articol ce susţinea că web 3.0 este conţinut de calitate, scris de experţi, pe platforme web 2.0. Judecând după acestă definiţie “oficială” a web 3.0, DamnInteresting.com ar trece proba cu brio.

Site-ul, structurat ca un blog, conţine articole consistente despre tot felul de chestii interesante, scrise de o mână de autori credibili. Au de gând să lanseze chiar şi o carte cu cele mai bune articole publicate în cei 2 ani de activitate.

Poţi citi mai multe despre web 2.0 şi 3.0 aici, respectiv aici.

Răspuns: blogurile despre şcoală.

Numai în liceul meu sunt deja 3 clase cu blog.

Startul a fost dat de a XII-a G. Da mă, voi sunteţi fruncea!

Apoi au urmat supăraţii de la bilingv-engleză cu Black Hill Sanitarium. Ei au cel mai bun conţinut, după părerea mea.

În cele din urmă, m-am gândit să fac şi eu o încercare cu colegii mei. Se numeşte Smells like the 48’s.

Mă gândesc că la sfârşitul liceului vor rămâne o amintire frumoasă.

I hate goddamn hippies. I’ve hated them all my life. They talk about saving the world, but all they do is sit around and smoke pot.

Eric Cartman

Acest articol vorbeşte despre aşa ceva, autorul încercând să trezească puţin la realitate entuziaştii activişti pentru Roşia Montană.