Ieri m-am întors de la Costineşti şi am dat peste un articol de-al lui Dragoş Mănac despre cum a supravieţuit pe litoralul românesc.

Pe lângă aspectele pe care le-a menţionat el acolo, aş vrea să mai adaug câteva din experienţă proprie:

• Puricii dansau prin băi (am stat la gazdă).
• Toată lumea care a mâncat ’shawoarme’ a avut dureri de stomac.
• Difuzoarele erau peste tot şi repetau frenetic 3 reclame idioate de la Megadiscoteca Tíneretului.

A fost cu siguranţă ultima dată când păşesc în Costineşti.

Printre multe fotografii pe care le-am făcut în cele aproximativ 3 zile, cât am stat în Praga, am şi câteva făcute noaptea. M-am chinuit destul la ele, pentru că nu aveam trepied. Enjoy.

(Ţine mouse-ul deasupra imaginilor ca să vezi câteva informaţii despre fiecare)

Citeşte în continuare…

Deci am fost la schi în Austria şi a fost mult mai fain decât în orice staţiune din România: fără cozile din Poiana Braşov, fără denivelările din Dorna etc.

Singurele neplăceri au fost la hotel: camera pentru schiuri era în altă aripă a clădirii, la etaj! Era o plăcere să urci şi să cobori scări încălţat cu clăparii. De asemenea, toate prosoapele miroseau a fum de ţigară, iar cina (care era inclusă) nu era prea strălucită, dar aici sunt subiectiv.

În concluzie, dacă ajungi vreodată la Mariazell, încearcă să eviţi cazarea la hotelul Magnus Klausse.

Azi dimineaţă am ajuns înapoi din excursia prin Europa, Parisul fiind punctul forte. Am petrecut peste 100 de ore în autocar, mi-am tocit sandalele şi am mâncat pe unde am apucat, dar a meritat.

Printre altele, am învăţat că:

• e foarte important să ai un ghid bun
• nemţii chiar sunt riguroşi şi practici
• nu există oraş 100% “turistic”

Acesta a fost doar începutul. De abia aştept să descopăr şi celelalte părţi ale bătrânului continent.